Palatul Noblesse are o istorie cu adevarat fascinanta definita de schimbarile prin care cladirea a trecut in functie de context si functionalitate. Familia Berkowitz preia palatul da la Ion Pascu in 1903 si il modifica in scopul de al folosi pe post banca.
Mai multe despre banca Berkowitz aflam de la publicistul francez Frédéric Damé in cartea Bucarest en 1906. El spune: „Banca L.Berkowitz, condusă azi(1906 n.m.) de frații Elly, Adolph și Max Berkowitz, ca proprietari, a fost înființată în anul 1880 de Leon Berkowitz tatăl, care, la început, nu făcea decât operațiuni de scont, însă datorită progresului acestor opreațiuni, a înființat banca și s-a asociat cu fiii săi, Elly, Max și Adolph Berkowitz, pe care i-a condus până în anul 1903, când s-a retras pentru a ceda conducerea celor trei asociați de astăzi”.[1]
Banca Berkowitz este invaluita intr-o oarecare masura de o tenta de mister, deoarece aceasta nu figureaza pe listele oficiale ale anuarelor cu profil economic. Probabil acest lucru se datoreaza faptului ca banca era de dimensiuni mici si serviciile oferite erau restranse. Cu toate acestea, se descopera ca sediul bancii era ingeristrat pe Lipscan nr. 12.
„Banca Leon Berkowitz a fost înființată în anul 1926 sub formă de societate anonimă și a succedat vechii firme în nume colectiv Leon Berkowitz, bancher care s-a lichidat prin efectul constituirii noii societăți. Timp de mai multe decenii, vechea casă de bancă Leon Berkowitz, a stat printre primele întreprinderi de acest fel, nu numai onorându-și punctual angajamentele, dar a contribuit în cea mai largă măsură, atât la crearea diverselor instituții de credit, care au consolidat situația economică a României dinainte de război(primul război mondial n.m.), cât și susținând puternic comerțul țării în timpul celor mai grele crize, care s-au abătut asupra pieței, în cursul acestui lung șir de ani”.[2]
Cu toate ca Banca Berkowitz era respectata si reusise cu succes sa treaca peste anii primului război mondial, nu face fata noilor cerinte ale pietei si da faliment. Marturia bancii infloritoare care a existat odata este pastrata cu putere de catre palatul din Bucuresti, care a fost martor la toate aceste evenimente. El a servit ca sediu bancar si ca resedinta pentru un bancher nobil, care a luptat intreaga sa viata pentru aspiratiile sale.
Palatul, declarat monument istoric, s-a modelat si s-a adaptat fiecarui veac. Fie in momentul in care a fost preluat de Leon Berkowitz, fie in momentul in care a fost restaurat de sotii Preda, el si-a pastrat acelasi aer elegant si plin de rafinament.
Maretia sa este purtata in ziduri, in istoria sa si in efortul pe care oamenii il depun pentru ca el sa dainuiasca si sa-i fie prieten timpului. Maretia lui se afla in sufletele celor care il ingrijesc, in cei care il tin viu prin arta, cultura, networking. Aici au loc evenimente selecte, evenimente corporate, private, de lux si lansari.
[1] Frédéric Damé, Bucureștiul în 1906, Editura Paralela 45, București, 2007, p.578
[2] Arhivele Statului.Municipiul București. Fond Berkowitz. Dosar 21-1944, fila 71
