După ce străbați orașul și ai trăit energia secolului XXI, este minunat să te oprești în fața unei case construită acum aproape 150 de ani. Un popas într-un loc în care poți să privești orașul din unghiuri diferite. Această casă a supraviețuit și realizăm că putem să ne creăm o viață care rezistă intemperiilor. Povestea celor care au trăit acolo poate fi despre noi.
Îmi plac străzile din jur. Întâlnești oameni care cunosc istoria lor și oameni care vor să afle. Se creează conexiuni. Afli despre proiectele unor vizionări care au transformat orașul. Îmi doresc la rândul meu să stârnesc un dialog în on-line, un proiect care se va dezvolta în off-line. Împreună putem să avem grijă și să explorăm noi posibilități. Împreună transformăm orașul.
POVESTEA UNUI ORAȘ BOIERESC: CRAIOVA
Povestea pe care o spun începe acum 120 de ani. “La Craiova era cea mai aleasă și numeroasă boierime din țară. După București era cel mai bogat oraș din regat” a spus Nicolae Iorga la începutul secolului XX.
În anul 1900 orașul Craiova a primit Medalia de Aur pentru “ o lucrare distinsă și de mare merit” la Expoziția Internațională de la Paris. Proiectul amenajării moșiei Bibescu într-un parc public, al renumitului peisagist francez Edouard Redont, a fost înscris la recomandarea primarului Craiovei pentru a reprezenta România la această manifestare importantă din perioada Belle Epoque. Nicolae Romanescu, descendent al unei vechi familii boiereşti, a fost un vizionar. Cunoștințele în economie, sociologie, urbanism și drept dobândite la Paris și Liege le-a folosit în administrarea orașului Craiova. A atras sprijinul Casei Regale pentru a dezvolta orașul și astfel un târg aflat la intersecția drumurilor comerciale din Oltenia a fost transformat.
La 29 septembrie 1903 a avut loc inaugurea parcului în prezența Majestății Sale Regele Carol I al României, prim-ministrul A. Sturdza, membrii guvernului, ai parlamentului, întreaga familie regală, prefecți, primari, ambasadori străini in Romania. Instantaneele lui Franz Duschek Jr, fotograf al Curții Regale, au fost publicate în London News, Leipziger Illustrierte Zeitung, Berliner Post și alte publicații internaționale.
NICOLAE ROMANESCU, PRIMUL PRIMAR AL ORAȘULUI CRAIOVA
Nicolae Romanescu a fost primarul Craiovei în 1898, în perioada 1901-1905, între 1914-1916, în 1929. Cuvintele lui m-au impresionat: „ Am iubit Craiova ca pe o mamă și as putea zice ca pe o iubită pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o ridicăm cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca în unire și armonie să muncim pentru binele orașului nostru.’’
Testamentul lui este un omagiu pentru acest oraș. Întreaga avere a lasat-o în admistrarea Fundației Alexandru și Aristia Aman. Cărți, colecții de artă, casa în care a locuit, obiecte personale au fost dăruite orașului. Din 1950 patrimoniul fundației s-a împărțit între Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei.
CASA LUI NICOLAE ROMANESCU: LOCUL ÎN CARE POȚI PRIVI ORAȘUL DIN UNGHIURI DIFERITE
Pe Calea Unirii la numărul 57 a locuit acest vizionar, o casă cu două etaje renovată în perioada 1890-1892 după planurile unui arhitect austriac. Fațada văruită în culoarea roșu venețian subtonat și un bovindou (bow-window) din fier forjat închis cu vitralii, mărginit de coloane atrag privirile trecătorilor. Trecut și prezent, aici este locul în care poți privi orașul din unghiuri diferite.
Un gang cu arce în stil gotic te conduce către un hol impresionant. Ești atras de o scară monumentală din lemn care urcă la etajul întâi și saloanele amenajate la parter. Privirea se oprește la tablourile cu Nicolae Romanescu și soția sa Lucia, fiica generalului Ștefan Fălcoianu și aghiotant al Regelui Carol.
Rând pe rând descoperi salonul oriental, salonul francez secol XVII, salonul francez secol XVIII, biroul în care lucra primarul Nicolae Romanescu, sufrageria familiei, salonul de zi. Îți imaginezi vremurile acelea. O sobă în stil renascentist, de inspirație medievală germană, oglinzi, draperii, piese de mobilier achiziționate din Viena. Pereții sunt tapisati în mătase de Lyon, iar lambriurile, ușile și plafoanele sunt pictate de artiști renumiți. În salonul fracez secol XVIII afli că șemineul din faianță este în stil Rococo și plafonul pictat este în același stil. Eram curioasă cum arăta biroul lui Nicolae Romanescu primarul Craiovei, locul unde au luat naștere proiectele care au transformat orașul. Salonul este spațios, elegant și primitor. Un șemineu verde și plafonul în stil maur, medalioane îmbrăcate în foiță de aur. Soba se sprijină pe labe de leu, iar cahlele prezintă personaje cu costume medievale germane.
Nicolae Iorga, George Enescu, arhitectul peisagist Edouard Redont, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu, Elena Văcărescu au fost oaspeții acestei case. La întâlnirile doamnelor craiovene organizate de Lucia Romanescu, fiica aghiotantului Regelui Carol, a fost prezentă și Regina Elisabeta.
La etajul I, în capul unei scări monumentale, se află Salonul central, Salonul de recepție, biblioteca Luciei Romanescu, Salonașul mic, trei dormitoare, sala de studiu. Colecționar și bibliofil, Romanescu a achiziționat pictură, grafică, sculpturi, porțelanuri, țesături, tapiserii, mobilier și cărți, artă occidentală și românească.
Salonul central are un vitraliu care permite accesul luminii naturale și o sobă cu elemente de inspirație renascentistă adusă de la Viena. Salonul de recepții este cea mai mare încăpere de la etajul I. Aici se afla bovindoul (bow-window) închis cu vitralii. Pereții camerei au fost pictați de Francisc Tribalsky. Mie mi-a plăcut foarte mult tavanul din sala de studiu. Sunt pictate peisaje inspirate din parcul medaliat în 1900 la Paris. O dragoste față de oraș care se oglindește în spațiul familial. Etajul II, mansardat, era dedicat camerelor pentru personalul de serviciu al casei.
După ce ai terminat de vizitat casa ești invitat într-o grădină, amenajată în curtea interioară. Planurile aleilor și peluzelor au fost realizate de Edouard Redont, arhitectul peisagist care a realizat planul parcului Romanescu. E foarte frumoasa această gradină, în prezent se organizează multe evenimente.
La sfârșitul secolului al XIX-lea erau în Craiova peste 148 de case de boieri şi mari negustori construite în diferite stiluri: renaştere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc. La începutul secolului XX stilul dominant va fi eclectismul european şi academismul francez.
Craiova era un oraș aristocratic, centru cultural și administrativ al țării. Dacă în 1903 au fost publicate imagini în London News, Leipziger Illustrierte Zeitung, Berliner Post, acum trebuie să privim în jurul nostru și să regăsim acea energie de atunci. Îmi doresc de mult să fie organizată la Paris o expoziție cu medalia de aur câștigată în anul 1900, imagini din Craiova și din parcul medaliat care astăzi îi poartă numele, parcul Romanescu. Am încercat să găsesc o cale dar nu am reușit. De aceea avem nevoie de dialog în on-line și off-line. Această casă merită să fie inclusa în proiecte culturale internaționale. Să invităm fotografi de renume internațional să exploreze orașul. Să prezentăm trecutul orașului într-un mod contemporan și global și să atragem institutiile culturale din Europa.
Sunt multe case pe Calea Unirii și în oraș care trebuiesc renovate. Să începem un dialog cu arhitecți și designeri care s-au implicat în salvarea caselor și integrarea lor într-o lume modernă. Orașele de mâine vorbesc despre inspirație, interacțiune și locuri de întâlnire.
Împreună putem transforma orașul
Autor: Mirela Coman
Descoperă și Palatul Noblesse– Lifestyle Palace, unul dintre cele mai importante centre de cultură, artă și design, un concept unic în Europa, o cladire plină de istorie cu o arhitectură eclectică, având o multitudine de saloane versatile pe gustul tuturor construit de faimosul arhitect român Alexandru Săvulescu. Este locul ideal pentru a organiza un eveniment corporate, privat sau sedințe foto, martorul celor mai reușite evenimente culturale sau de business.
